Pensann'a te
Capill jang
na faccje arrepezzat
pe cunpagnje nu cane
na jatt e n'auciell,
na casa tutte ò scure
sule nombre ò sole
c'appena se ntraved a rint e scude da fenest
nu specchje accummigljat
a na pezza tutta nera
na vita e stjent
na vit mar,
e sul me lassat
dinta a a casa
sule fridd e gelo
manc n'mbrà se vede sott a nebbia,
comm e brutt a sta luntan,
na palomma vurria esser pe vulà
ncantat vurria vede
stu popolo ca niente tene
m l'alleria nun sa fà maje mancà,
e chell ca nfunn tene
nun so ricchezz
so l'uocchi e tutt a gente
ca ogni matina se scete
pensann a te Napule mje.
©
Tutti i diritti riservati. L’opera è protetta dalla Legge 22 aprile 1941 n. 633 sul diritto d’autore: è vietata la riproduzione, anche parziale, senza il consenso dell’autore.
Commenti (0)
Accedi per lasciare un commento.Accedi
Ancora nessun commento. Scrivi il primo!